Oricât de simplu ar suna,
metodologia iubirii este atât de dificilă în practică, încât ne ferim de
folosirea ei. La prima vedere, ea pare chiar imposibilă. Cum e posibil să
iubești oameni răi? Totuși, exact asta spun că trebuie să facem. Adică, dacă
trebuie să facem o cercetare în siguranță asupra oamenilor răi, atunci să o
facem în iubire. Trebuie să începem de la posibilitatea a priori a
iubirii față de ei.
Calea iubirii este un echilibru dinamic
al polurilor opuse, o tensiune creativă dureroasă a incertitudinilor, o punte
dificilă între acțiuni extreme. Să luăm în considerare creșterea unui copil.
A-i respinge toate comportamentele greșite înseamnă a nu-l iubi. A tolera toate
comportamentele lui greșite înseamnă a nu-l iubi. Trebuie să fim și toleranți și intoleranți în același timp, acceptând și pretinzând, trebuie să fim rigizi și flexibili. E nevoie de o compasiune aproape dumnezeiască.
Nu este un lucru usor să îmbrățișezi urâțenia având ca motiv doar speranța că într-un fel necunoscut ar
putea apărea o transformare a ei în frumusețe. Cum funcționează metodologia
iubirii? Cum vindecă ea? Nu se știe exact pentru că iubirea poate lucra în
multe feluri. Și nici unul dintre ele nu este previzibil. Știm că prima sarcină
a iubirii este purificarea de sine. Atunci când cineva s-a purificat prin harul
lui Dumnezeu, până acolo încât să ajungă să-și iubească dușmanii, se întâmplă
un lucru foarte frumos. E ca și cum barierele sufletului ar deveni curate până
la transparență, iar individul ar radia o lumină unică.
Efectul acestei lumini diferă.
Unii, pe drumul lor către sfințenie, se vor mișca mai ager, încurajați de ea.
Alții, aflați în drumul lor către rău, atunci când vor întâlni lumina, își vor
schimba direcția. Purtătorul luminii, care este doar un vehicul pentru ea,
fiind lumina lui Dumnezeu, deseori nu va fi conștient de aceste efecte. În cele
din urmă, cei care urăsc lumina o vor ataca. Lucrurile stau ca și cum acțiunile
lor rele sunt puse în lumină și arse. Energia maligna este prin urmare secată,
stăpânită și neutralizată. Procesul ar putea fi dureros pentru purtătorul
luminii, uneori chiar fatal. Acest lucru nu înseamnă însă succesul răului. El
mai degrabă se retrage. Răul a fost cel care l-a ridicat pe Cristos pe cruce,
fapt care ne-a făcut pe noi să-l vedem din depărtare.
Compasiunea lui Dumnezeu:
Te cunosc. Te-am creat. Te-am
iubit încă de pe când erai în pântecele mamei. Ai fugit -după cum știi- de
iubirea mea, dar eu te iubesc la fel oricât de departe ai fugi. Eu sunt cel
care ți-a dat chiar și puterea de a fugi și nu te voi lăsa niciodată. Eu te
accept așa cum ești. Ești iertat. Îți știu toate suferințele. Le-am știut
dintotdeauna. Mai presus de înțelegerea ta, când tu suferi, eu sufăr. Știu de
asemenea toate micile trucuri prin care încerci să ascunzi urâțenia pe care ți-ai făcut-o tu însuți sau alții în viața ta. Dar tu ești frumos, mai profund
decât poți tu vedea. Ești frumos deoarece tu însuți, ca persoana unică,
reflecți deja ceva din frumusețea Sfințeniei Mele, într-un fel fără de sfârșit.
Ești frumos pentru că Eu și doar Eu văd frumusețea care-ar trebui să devii.
Prin puterea transformatoare a iubirii Mele, care e perfectă prin slăbiciune,
frumusețea ta va căpăta perfecțiune. Vei deveni extrem de frumos, într-un fel
unic, de neînlocuit. Pentru aceasta, nici Eu, nici tu nu vom lucra singuri, vom
lucra împreună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu