Cugetări

Cugetări extrase din cartea ”În fiecare zi va răsări soarele” de Anna Maria Canopi osb

În fiecare zi va răsări soarele: nu va lipsi. Chiar dacă câteodată este în spatele norilor, va pune sfârșit nopții și va face lumină deasupra planetei noastre. Așa, în fiecare zi Tu vei răsări Doamne, și vei fi Lumina drumului nostru. 

Fiecare zi este un timp în plus care ne este dat de la Dumnezeu pentru ca noi la rândul nostru să-l oferim Lui în slujire pentru mai marea glorie a Sa.

Dacă vrem să ajungem la binele imens care este Isus Cristos, trebuie să trecem prin acea ”ureche a acului” care cere o radicală sărăcie și umilință.

Rugăciunea este deschiderea inimii spre Dumnezeu, este un a se pune în comuniune cu izvorul harului vieții și al bucuriei.

Cuvântul lui Dumnezeu citit, cântat, făcut să răsune în inimă și meditat, este o binecuvântare, o rouă care coboară în intimtatea ființei noastre făcând-o fecundă de bine.

Trebuie să știm să mergem văzând stelele dincolo de întuneric, trebuie să mergem spre Cer, urmând pe Cristos, lumina care strălucește pe strada exilului nostru.

Rugăciunea transfigurează omul.

Împărăția lui Dumnezeu vine în noi în măsura în care se recompune în noi iubirea.

De multe ori îl contestăm pe Dumnezeu pentru că nu înțelegem ce ni se întâmplă și spunem: ”Ce anume am făcut rău? De ce tocmai mie?” Dar dacă ascultăm cu umilință Cuvântul său obținem lumină și putere pentru a primi și ceea ce nu se înțelege.

Să cerem Domnului să ne pună în inimă o mare nostalgie, aproape un chin pentru sfințenie.

Dumnezeu care tace: este o încercare a credinței, a speranței împotriva oricărei speranțe; este mai ales o încercare a iubirii și a fidelității. Dumnezeul care tace, Dumnezeul invizibil este Dumnezeul cel viu și prezent care se dezvăluie privirii curate a credinței.

Tocmai când încercarea este dură, este teribilă, plină de neliniște, noi trebuie să strigăm: În mâinile tale, Doamne, sunt sigur. În mâinile tale!

Dumnezeu se apleacă cu milă asupra aceluia care se recunoaște sărac și nevoiaș.

Nu există păcat atât de mare, comis din cauza fragilității omenești, care să nu se întâlnească cu mila lui Dumnezeu.

Credința nu este un a simți pe Dumnezeu ci a adera la El și a face voința sa.

Viața însăși este o încercare. Trebuie asumată cu maturitate și trebuie cerută puterea de a rămâne acolo unde Domnul ne vrea, atingând de la credință și de la speranță divina consolare.

Rugăciunea este cea mai eficace terapie, este medicamentul, balsamul care ia orice durere arzătoare și dă ușurare: pune uleiul bucuriei în inimă.

Valoarea oricărei acțiuni a noastre depinde de iubire. Ceea ce se îndeplinește fără iubire nu contează nimic.

Dumnezeu se servește mereu de instrumentele cele mai slabe pentru a manifesta puterea sa.

A fi cu adevărat săraci înseamnă să te supui total voinței Domnului, cu orice preț.

Noi devenim cu atât mai vii și mai roditori cu cât ne sincronizăm mai mult cu ”fiat”-ul lui Dumnezeu, cu Isus, născut din Maria.

În rugăciunea Rozariului, întregul mister al mântuirii se manifestă înaintea ochilor noștri și lent ne pătrunde.

Credința nudă poate fi credința cea mai curată și mai puternică, capabilă de a repurta victoria asupra ispitei descurajării, pesimismului și disperării.

Înaintea voinței sfinte a lui Dumnezeu, în orice fel manifestată, noi trebuie mereu să avem atitudinea unui copil care se încrede în cine îl iubește.

Bucuria cea mai mare este a aceluia care se dăruiește mai mult.

Tot drumul convertirii constă în a fugi de dominația Satanei și în a ne preda lui Cristos.

Omul care se roagă transpiră prezența lui Dumnezeu.

Când se ține la cineva se caută de a-l ajuta să-și poarte greutatea, evitând de a-l încărca și cu a noastră.

Iată o foarte delicată expresie a carității: a dori ca alții să poată să fie senini.

O Dumnezeule, eu știu că tu ești bun, știu că îmi ești Tată, aceasta îmi este de ajuns.

Nu putem culege în cer roadele bucuriei, dacă nu am făcut-o să încolțească și să înflorească pe pământ.

Pacea este binele suprem care cuprinde toate altele și exprimă bucuria, seninătatea de cine speră doar în Domnul și în El se încredințează.