marți, 12 iunie 2018

CAUT FAŢA TA



Cu ochii îndreptaţi spre cer
caut  a Ta faţă
şi-o voi găsi mereu alături.
Cuvântul  paşii mi-i v-a călăuzi.
Ascult a Domnului chemare,
ascult a fraţilor strigare
ascult  natura ce-mi şopteşte:
deschide-ţi inima, iubeşte.
Departe de cum gândeşte lumea
Vrem doar să-ţi fim plăcuţi,
Şi-a inimii iubire s-o revărsăm tăcuţi
în tot ceea ce suntem şi facem.
Suntem cu toţii
raze de lumină, Doamne
din acel soare care eşti Tu,
făclii  aprinse  pe drumu-ntunecat
a multor fraţi care imploră: milostivire.
Dar cine eşti? întreabă lumea.
Suntem doar glasul Bisericii
ce cântă ne-ncetat
minunile pe care Domnul
le săvârşeşte zi de zi, pas după pas
în viaţa mea, în viaţa ta, în viaţa tuturor.
Ca Petru vreau să spun şi eu:
„Ce bine ne simţim aici”.
Tu Doamne ştii,
nu ca să fiu departe şi lumea să o uit
dar ca şi Moise cu braţele  întinse
să te implor,  să mijlocesc.
Alerg atunci în lung şi-n larg
Credinţa, iubirea m-ajută
ca lumea s-o străbat,
în orice loc, moment şi chin
durerile să le alin.
Fiţi fericiţi, vă-ndemn
şi mergeţi, mult curaj.
Suntem aici şi pentru voi,
căci fiecare dintre noi este un dar
un membru dintr-un trup mai mare
ce-n fiecare zi munceşte-n unitate
la binele comun.
Dorim o Doamne să fim iubire
pace, mulţumire aici, în lume,
oriunde  Tu vei vrea.
                                      Sr Myriam

vineri, 16 februarie 2018

Tăcerea



Tăcerea

A fost un vânt,
cutremur şi focul pe pământ
dar Domnul nu era.
Pe munte stau, în aşteptare,
căci:  „ Domnul e pe punctul
 să treacă”  cf.   ( 1 Re. 19, 11-14)
Oare-i  în zadar?
Privesc  atunci o floare,
un fir de iarbă şi la soare.
Percep  „ un sunet  de linişte  adâncă”.
Cad la pământ,  e Domnul meu.
Ce faci aici?
Sunt plin de zel, căci te iubesc.
Dorinţa-mi  arde-n suflet
   Te-ascult.
O voi ademeni,  cf (Os. 2, 16 )
o voi conduce în pustiu, la inimă îi voi vorbi”.
Tăcerea-i  aşteptare,
“lăuntrica cântare a două inimi care se iubesc”
Tăcerea-i  laudă,
necontenită  mulţumire  căci El e totul:
Creatorul,  al nostru Tată, al nostru Mire.
Chiar dacă buze tremurânde le închid
va  răsuna a inimii cântare
şi intima mărturisire a iubirii.
Nu  e-n  zadar atâta aşteptare.
Tu fâlfâit de aripi îl percepi....
Marie  „ icoană a tăcerii’’ cf ( Lc.1, 26- 38)
şi glas al unui  înger  tu auzi,
profund  „ocean al păcii”.
„Cu tine este Domnul”
Nimic n-are valoare mai mare
şi nu te temi.
O inimă-ţi vorbeşte:
„Tu eşti plină de har”
Din inimă răspunzi:
“eu slujitoare sunt”.
Atunci şi eu,  umbrită de Duh
dau la lumină,  Cuvântul ia un trup,
devine viaţă,  dar e-n tăcere.
Căci nimeni n-a văzut
şi mulţi nu au crezut.
Acum îngenunchez  şi- n inimă păstrez
acest cuvânt:  „Bucură-te, fii fericit”,
nu-ţi  fie teamă,  căci Eu cu tine sunt,
în orice loc, în orice chin.
Tăcerea-i  iubitoare.
Dacă  curajul îmi lipseşte,
dă-mi mâna Tu, căci asta-i  bucuria:
“În  Tine să rămân tăcut. ” 
                                              Sr Myriam