Ordinul Benedictin - Surorile Benedictine
contemplative
Cateheza 27. Roagă-te şi munceşte
Din operele fondatorului
Sfântul Benedict începe Regula pe care a scris-o
folosind cuvântul ,,Ascultă" şi o încheie invitând la ascultarea Sfintelor
Scripturi. Om practic şi clarvăzător, Benedict sintetizează regulile de bază
ale vieţii mănăstireşti într-un moto dătător de energie: ,,Ora et labora",
"Roagă-te şi munceşte".
Întâietatea este dată lui Dumnezeu, care pretinde
ca rugăciunea să aibă locul privilegiat în viaţa călugărului, fără ca acesta să
neglijeze importanţa muncii făcute în spirit de slujire, cu seriozitate şi cu
responsabilitate, mereu în ascultare şi sub legea carităţii.
,,Acesta este zelul pe care călugării trebuie
să-l cultive cu arzătoare iubire: să-şi dea întâietate în a se stima reciproc;
să suporte cu neobosită răbdare infirmităţile lor fizice şi morale; să se
asculte reciproc; nici unul să nu caute avantajul personal".
(Regula Benedictină, capitolul 72)
O întoarcere în timp
1. Om al rugăciunii
Sfântul Benedict (480-547) s-a născut la Norcia, în
Umbria. Fiind student la Roma, condamnă societatea coruptă din timpul său, se
retrage în singurătatea de la Subiaco pentru a-l căuta pe Dumnezeu şi pentru a
trăi sub privirea sa. Faima şi sfinţenia sa atrag discipoli destul de repede şi
în jurul lui formează o comunitate religioasă. Obligat să părăsească Subiaco,
îşi mută comunitatea la Monte-Cassino. Aici scrie o Regulă, în care reuşeşte să
sintetizeze regulile din tradiţiile monastice anterioare. De aceea, sfântul
Benedict este numit părintele monahismului occidental. A murit la 21 martie
547. Chiar din secolul al VIII-lea, amintirea lui este celebrată la 11 iulie.
2. Model de viaţă creştină şi monastică
Călugărul benedictin îl caută pe Dumnezeu şi,
prin rugăciune şi muncă, răspândeşte pacea în cadrul comunităţii sale frăţeşti,
sub conducerea unui părinte spiritual, numit abate. În idealul benedictin -
"Credincios spiritului evangheliei" - primul loc este oferit căutării
lui Dumnezeu şi împărăţiei sale. Regula "să nu preferi nimic în locul
iubirii lui Cristos" presupune regula "să nu preferi nimic în locul
iubirii fraţilor". În persoana fraţilor, prin credinţă, este văzută
întotdeauna persoana lui Isus Cristos.
3. Scara umilinţei
Mănăstirea benedictină este o ,,şcoală a
serviciului divin". Aici se învaţă ascultarea într-un climat de tăcere şi
pace, ascultarea ca răspuns de iubire dat aceluia care ne-a iubit cel dintâi,
oferindu-şi propria viaţă în dar lui Dumnezeu pentru un bine comun. La această
"şcoală" toţi pot găsi un ajutor şi un sprijin pentru a face mai
autentică şi mai zeloasă viaţa lor de fii ai lui Dumnezeu. Pentru aceasta,
însă, este necesar un drum de asceză, umilinţă, tăcere, ascultare neobosită a
cuvântului lui Dumnezeu ("lectio divina", lectura divină) şi de
generozitatea sacrificiului. Pe acest drum, persoana ajunge la o credinţă
profundă, împărtăşeşte o libertate interioară şi are o adevărată curăţenie a
inimii. Într-adevăr, doar atunci când persoana se eliberează de pasiunile
omeneşti, poate fi capabilă de o iubire gratuită pentru Dumnezeu, pentru fraţii
cu care trăieşte în comunitate şi pentru toţi oamenii.
În zilele noastre
Ziua surorilor benedictine este în mod armonios
ritmată de două ocupaţii principale: rugăciunea şi munca ("Ora et
labora"). Sora benedictină este o persoană obişnuită, pătrunsă şi
înflăcărată de iubirea lui Isus Cristos. "Nedorind nimic şi pe nimeni
altcineva în afară de el", ea îl caută asiduu în simplitatea vieţii
cotidiene pe Isus Cristos, contemplându-l în toate şi în toţi.
Viaţa trăită în singurătatea mănăstirii, dar
unită cu toţi prin rugăciune şi respectarea regulii monastice benedictine
împreună cu celelalte surori - pe care aceeaşi iubire a lui Cristos le-a chemat
la viaţa religioasă - le ajută, în ciuda limitelor impuse de fragilitatea
umană, să-şi îndrepte privirea şi existenţa lor spre adevărurile veşnice. Prin
lectura constantă a cuvântului lui Dumnezeu, sora benedictină este capabilă să
interpreteze semnele timpului, să înţeleagă şi să primească, în rugăciunea şi
meditaţia ei, durerile şi necesităţile celor ce păşesc pragul mănăstirii.
Întrebări pentru discuţii în grupuri mici
1. În cartea a doua a ,,Dialogurilor'', scrisă de
sfântul Grigore cel Mare, se spune că sfântul Benedict obişnuia să o întâlnească
pe sora lui, sfânta Scolastica, o dată pe an. În acea întâlnire, îşi
împărtăşeau unul altuia experienţele de viaţă spirituală. Se spune, de
asemenea, că puterea rugăciunii sfintei Scolastica era deosebită, deoarece
iubea foarte mult. În anul 2009, la Editura Sapientia, a apărut o carte despre
viaţa sfântului Benedict şi despre Regula benedictină. Aţi citit această carte?
Prin ce anume se remarcă sfântul Benedict? Ce caracterizează în mod deosebit
Regula benedictină?
2. Spiritualitatea Regulii benedictine a fost o
lumină în orice epocă a istoriei şi este mereu actuală. Oamenii şi popoarele
timpului nostru sunt mereu în conflict între ei, deoarece sunt împinşi mai mult
de dorinţa de a domina, decât de dorinţa de a servi, deoarece sunt cuprinşi de
dorinţa de a poseda, în locul dorinţei de a împărţi. În ce măsură reuşeşte sora
benedictină să acorde un spaţiu celuilalt?
3. Vocaţia sorei benedictine de clauzură proclamă
primatul lui Dumnezeu în lume. Numai Dumnezeu este suficient! Doar Cristos este
totul! La Viişoara, judeţul Neamţ, se află singura mănăstire benedictină de
clauzură din România. Încă din anul 2003, în mănăstirea Maica Unităţii,
surorile participă la durerile şi speranţele fraţilor prin intermediul
rugăciunii şi al contemplaţiei. Cunoaşteţi spiritul monastic benedictin? Prin
ce se distinge o mănăstire de clauzură? Ce anume este specific surorilor
benedictine de la Viişoara?
Momente de rugăciune
(Se pot face intenţii spontane)
Tatăl nostru
Rugăciune finală
Tu care ai instituit şcoala serviciului divin
Tu care ai iubit solitudinea în comuniunea
adevărată
Maestru al ascultării cuvântului lui Dumnezeu
Maestru al înţeleptei moderaţii
Patron al Europei
(Din Litania sfântului Benedict)
O Marie, maica lui Isus şi maica Bisericii, care ai
fost aleasă să oferi omenirii pe autorul sfinţeniei şi al unităţii şi care
eşti atât de cinstită şi iubită de poporul nostru, învredniceşte-ne pe noi,
care te-am ales să fii Maica Unităţii, de ocrotirea ta cerească şi de iubirea
ta de mamă, ca să formăm un singur popor, cu o singură inimă şi credinţă care
să-l laude, să-l preamărească pe acelaşi unic Dumnezeu, Tatăl, Fiul şi Duhul
sfânt, căruia să-i fie cinste şi laudă în veci vecilor. Amin.
Marie, Regina Unităţii, roagă-te pentru noi!
(Rugăciune la Maica Unităţii)
Reflecţii şi mărturii
(Online pe site-ul www.ercis.ro, meniul
Cateheză/Anul Vieţii Consacrate)
- Sfântul Benedict, patronul Europei
(www.suroribenedictineviisoara.blogspot.ro/p/manastiri-surori.html)
- Domnul nu se lasă învins în generozitate!
(Maica Abatesă Cristina Pirro, OSB)
- Mănăstirea Benedictină "Maica
Unităţii"
(Mons. Paolo De Nicolo)
Surorile Benedictine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu